Descoperirea penicilinei de catre Fleming, in anul 1929, si ulterior izolarea acestia din mucegaiul Penicillium notatum, au avut un impact major in conduita terapiei infectiilor. Datorita acestui pas important in evolutia medicinei si farmaciei s-a conturat o noua perspectiva in tratamentul bacteriologic si mii de vieti au putut fi salvate. In prezent spectrul de antibiotice prezinta o gama mult mai extinsa, individualizata in functie de localizarea focarului infectios care utilizata in mod corect poate trata afectiuni precum pneumonia, care pun in pericol viata pacientului.

Pe de alta parte nu de putine ori, se recurge la tratamentul cu antibiotice pentru a trata raceli simple sau dureri in gat  in ciuda argumentelor si avertizarilor repetate  de a fi utilizate cu prudenta. Excesul de antibiotice, in multe situatii, dincolo de avea efectul dorit poate intarzia vindecarea afectiunii tratate.

Iata cu ne putem confrunta in cazul abuzului de antibiotice:

1)      1) Antibioticele perturba sistemul imunitar. Flora intestinala este locul unde cea mai mare parte a sistemului imunitar isi desfasoara activitatea, iar excesul de antibiotice sau utilizarea lor in mod constant perturba aceasta functie naturala deoarece intestinul nu mai poate sintetiza imunoglobuline cu rol in indepartarea agentilor patogeni.

2)     2) Abuzul de antibiotice conduce la rezistenta bacteriilor. De exemplu in cazul administrarii antibioticului in vederea tratarii unei  pneumonii, in lipsa antibiogramei, daca bacteria este doar partial sensibila la tratamentul prescris, aceasta va dezvolta rezistenta, iar starea pacientului se poate agrava. In plus bacteriile pot dezolva rezistenta chiar si in cazul in care sunt initial sensibile la tratament, daca acesta se intinde pe o perioada indelungata, prin modificari la nivelul peretelui celular.

3)     3) Antibioticele nu au efect asupra virusurilor. In multe dintre infectiile respiratorii sunt implicati virusi, acele mici masinarii proteice care au nevoie de o celula vie pentru a se reproduce si a se multiplica. In acest caz administarea antibioticului este complet inutila, deoarece sistemul imunitar este afectat si nu poate lupta la capacitate maxima impotriva virusului.

4)    4)  Antibioticele provoaca dezechilibre intestinale si boli de colon. Fiind perturbat echilibrul normal dintre bacteriile „rele” si „bune” de la nivel intestinal, antibioticele provoaca adesea diaree, efect advers ce poate fi combatut prin administrarea la doua ore dupa antibiotic,  a unei doze de supliment alimentar numita probiotic. Distrugand bacteriile intestinale „bune”, antibioticele pot provoca in cazuri mai grave o boala inflamatorie severa, colita cu Clostridium difficile, o bacterie care pune probleme cand se multiplica excesiv, atunci cand bacteriile “bune” nu sunt prezente in cantitate suficienta.

5)     5) Utilizarea excesiva a antibioticelor a fost asociata cu o incidenta crescuta a cancerului de san. Studii recente care s-au derulat pe parcursul a 17 ani, au demonstrat ca femeile care au consumat mai mult de 500 zile antibiotice au prezentat un risc dublu de cancer de san.

6)      6)Antibioticele, in special penicilinele, au un potential alergizant ridicat care in cazuri mai grave poate merge pana la edem laringian.

7)      7)In cazul femeilor abuzul de antibiotice provoaca foarte frecvent candidoza vaginala, ca o consecinta a dezechilibrului produs la nivelul florei vaginale.

Utilizate in mod corect, antibioticele au fost, sunt, si vor fi de mare ajutor in terapia infectiilor, insa utilizarea lor trebuie sa fie rationala, si numai sub supraveghere medicala si atunci cand este cazul.

Dezvoltare personalaSanatate
Descoperirea penicilinei de catre Fleming, in anul 1929, si ulterior izolarea acestia din mucegaiul Penicillium notatum, au avut un impact major in conduita terapiei infectiilor. Datorita acestui pas important in evolutia medicinei si farmaciei s-a conturat o noua perspectiva in tratamentul bacteriologic si mii de vieti au putut fi...