Aditivii alimentari sunt substante adaugate in produsele alimentare, in timpul prelucrarii lor industriale, pentru a mentine sau imbunatati anumite caracteristici precum: culoarea, gustul, aroma, textura, sau pentru a prelungi perioada de pastrare a alimentelor. Din punct de vedere nutritional acestia nu au nicio valoare, contribuie doar la imbunatatirea calitatii estetice a produselor.

Dupa modul de obtinere, aditivii alimentari pot fi: substante de origine naturala (licopenul din rosii, betacarotenul din morcovi), substante sintetice obtinute prin procedee chimice si substante care, desi pot fi obtinute in mod natural din produse alimentare, sunt realizate prin sinteza (E300 sau acidul ascorbic, cunoscut sub denumirea de vitamina C). Pentru a le facilita clasificarea, Comisia Europeana atribuie fiecarui aditiv alimentar un cod numeric unic, precedat de litera „E” care semnifica Europa.

Aditivii alimentari sunt impartiti in 24 de categorii, dintre care cei mai cunoscuti sunt: indulcitorii, colorantii, acidifiantii, corectorii de aciditate, emulsificatorii, conservantii, corectorii de gust si de miros, propulsorii si antioxidantii. „ In existenta multimilenara a speciei umane, mecanismele fiziologice s-au antrenat sa recunoasca si sa metabolizeze tot ce este aliment natural. De aceea, impactul organismului cu E-urile este enorm: el nu le recunoaste, nu le accepta si se revolta.” (Dr. Med. Pavel Chirila).

Printre aditivii alimentari cu efecte nocive severe asupra sanatatii se numara: benzoatul de sodiu si aspartamul. Benzoatul de sodiu intra in compozitia bauturilor racoritoare care se gasesc pe piata. In Occident spre deosebire de Romania acest aditiv alimentar a fost scos din uz si inlocuit cu sorbatul de sodiu, substanta cu toxicitate mult redusa.  Mult controversatul aspartam sau E951, desi cu o toxicitate ridicata este prezent in compozitia : gumei de mestecat, bauturilor cu zero calorii, sucurilor cu arome, iaurturilor pasteurizate, cerealelor, sosurilor. Acest  aditiv are la baza doi aminoacizi: acidul aspartic si fenilalanina dar si metanolul compus foarte toxic. Comform studiilor efectuate de cercetatori excesul de aspartam provoaca: pierderea memoriei, greata, voma, dureri de cap, deficiente de vedere, atacuri de panica, astm, probleme severe de respiratie si nu in ultimul rand efecte cancerigene intalnite la o paleta foarte larga de aditivi.

In mod normal , intr-o lume perfecta aditivii alimentari nu ar trebui sa existe. Alimentatia noastra ar trebui sa includa in acest caz numai legume, fructe, tocmai culese din gradina bunicii, carne prospat taiata, paine facuta in casa fara afanatori, si lista ar putea continua. Ca sa nu mai precizez ca toate aceste produse ar trebui crescute fara chimicale…ca totul sa ramana intr-o sfera bio. Acest lucru este practic imposibil, costurile ar fi uriase iar planeta noastra nu ar putea fi hranita in asemenea context.

Prin urmare, aditivii alimentari sunt absolut necesari in procesul tehnologic de fabricatie al produselor alimentare. Fara ei mancarea noastra de zi cu zi nu ar avea acelasi aspect, gust, culoare. Fara ei prajiturile noastre nu ar mai fi colorate, frumos mirositoare, conservele nu ar mai putea fi mancate dupa o perioada mai lunga de timp. Prin urmare daca stam sa analizam acestia intra in categoria de rau necesar.

Totusi pentru a avea un echilibru intre sanatos si chimic, sintetic este necesar sa fim in permanenta atenti la ceea ce consumam, si sa analizam compozitia acestor pentru ca in masura in care putem, sa consum produse cat mai naturale si cu un continut cat mai redus posibil de „E-uri”.

Dezvoltare personalaSanatateaditivi alimentari,siguranta,toxicitate crescuta
Aditivii alimentari sunt substante adaugate in produsele alimentare, in timpul prelucrarii lor industriale, pentru a mentine sau imbunatati anumite caracteristici precum: culoarea, gustul, aroma, textura, sau pentru a prelungi perioada de pastrare a alimentelor. Din punct de vedere nutritional acestia nu au nicio valoare, contribuie doar la imbunatatirea calitatii...