1 COMMENT

  1. Trist articol, dar adevărat. Probabil cuvântul „te iubesc” este atât de iefin deoarece-i folosit la orice pas, dar mai ales, atunci când îl rostim, este lipsit de simțire. Rostim acel cuvânt pentru că asta așteaptă ceilalți de la noi, cumva ne transmit indirect că vor s-audă acest cuvânt, iar pentru a nu-i răni, îl folosim forțați de împrejurări. E un cuvânt cu greutate, care atunci când îl spui, te răscolește, te face să mori și să învii, te emoționează și îți transmite foarte multe stări contradictorii. Un simplu „te iubesc” poate să-ți schimbe lumea și perspectiva asupra acesteia, să te facă să simți ceva inexplicabil. Să spui/să îți spună cineva te iubesc, înseamnă enorm. Din păcate, în societatea actuală, suntem încurajați să nu exprimăm ceea ce simțim și doar să mimimăm. Mimăm fericirea și alte lucruri care ne fac cu adevărat împliniți. Aceasta este partea dramatică, că îl folosim doar pentru a obține ceva. Și acum mă întreb, cum poți profita de sentimentele cuiva doar pentru a obține ceva material, care mâine nu va mai fi, mințindu-l sau spunându-i cuvintele acestea, la bază neaflându-se simțirea?! Poate cineva să fie atât de mojic încât să se folosească de orice mijloace pentru a obține materie?! Probabil această întrebare are un răspuns trist.
    Suntem atât de singuratici încât atunci când cineva ne spune cuvântul asta, nu ne mai putem controla și suntem gata să ne oferim sufletul pe tava? Cred că în sinea noastră suntem conștienți că reciproca nu-i valabilă, dar continuăm să ne amăgim, sperând că va fi bine.
    E adevărat că societatea te îndeamnă la destrăbălare, să fii frivol și să obții lucruri bănești folosindu-te de orice mijloc, fără să-ți pese pe cine distrugi, dar cred că aceasta este doar una dintre capcanele pe care viața ni le întinde, pentru a vedea dacă ieșim compromiși sau nu. Putem fi demni, sinceri cu ceilalți, chiar dacă de multe ori nu primim cît oferim în schimb, important e ca sufletul nostru să fie împăcat, să nu avem ce ne reproșa. Suntem oameni, să spunem ceea ce gândim și simțim, mi se pare normal, obișnuit, deși în prezent a căpătat alte nuanțe.
    Din păcate ceea ce oferim, la un moment dat, poate în cel mai frumos moment, se întoarce împotriva noastră, așa că tot n-avem scăpare, cu sentimentele nu-i de joacă, fie și într-o societate în care tehnologia are mari influențe asupra omenirii.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here